Schizofrenia este una dintre cele mai complexe și mai discutate tulburări psihice. De-a lungul timpului, a fost înconjurată de mituri și prejudecăți, însă în realitate este o afecțiune medicală ce poate fi înțeleasă și tratată, astfel încât persoanele care o experimentează să aibă o viață cât mai echilibrată.
Ce este schizofrenia?
Schizofrenia este o tulburare psihică severă și cronică, care afectează gândirea, emoțiile și comportamentul unei persoane. Numele vine din greacă și înseamnă „minte divizată”, dar asta nu înseamnă că pacientul are „personalități multiple”, așa cum este adesea greșit înțeles. Mai degrabă, schizofrenia presupune o dificultate de a face diferența între realitate și propriile percepții sau gânduri.
Această boală debutează de obicei la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții adulte și afectează aproximativ 1% din populația lumii.
Cauzele schizofreniei
Deși nu există o cauză unică, cercetările arată că schizofrenia apare ca urmare a unei combinații de factori:
- genetici – predispoziția familială crește riscul,
- chimici – dezechilibre ale neurotransmițătorilor (dopamina, serotonina),
- de dezvoltare – modificări în structura sau funcționarea creierului,
- de mediu – stres intens, traume sau consum de substanțe psihotrope pot contribui la declanșarea bolii.
Simptomele schizofreniei
Simptomele variază de la o persoană la alta și pot fi mai intense în anumite perioade. Ele se împart, de obicei, în trei categorii:
- Simptome pozitive
(„pozitive” nu înseamnă benefice, ci adăugate comportamentului normal)
- Halucinații – perceperea unor lucruri care nu există în realitate (cel mai des voci auzite).
- Deliruri – convingeri false, precum ideea că cineva îi urmărește sau că are puteri speciale.
- Gândire dezorganizată – dificultăți în a lega logic ideile sau în a menține un discurs coerent.
- Comportament dezorganizat sau agitat – reacții imprevizibile, gesturi fără scop.
- Simptome negative
- retragere socială și lipsa interesului pentru relații,
- scăderea motivației și a plăcerii de a face lucruri,
- expresivitate emoțională redusă (față „înghețată”, ton monoton),
- dificultăți în a iniția sau finaliza activități zilnice.
- Simptome cognitive
- probleme de atenție și concentrare,
- memorie de lucru slăbită (greutatea de a reține și folosi informații noi),
- dificultăți în luarea deciziilor.
Cum se diagnostichează?
Schizofrenia este diagnosticată de un medic psihiatru, pe baza evaluării clinice și a istoricului pacientului. Nu există un test de sânge sau o analiză specifică, dar se pot recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte cauze (afecțiuni neurologice, consum de substanțe).
Tratament și viața cu schizofrenie
Deși schizofrenia este o boală cronică, tratamentul modern permite controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Principalele opțiuni includ:
- medicație antipsihotică – pentru reducerea halucinațiilor și delirurilor,
- psihoterapie – ajută pacientul să gestioneze emoțiile și relațiile,
- sprijin familial și social – esențial pentru reintegrare,
- programe de reabilitare – pentru dezvoltarea abilităților sociale și profesionale.
Este important ca tratamentul să fie urmat pe termen lung, chiar și atunci când simptomele par controlate, pentru a preveni recăderile.
Concluzie:
Schizofrenia este o tulburare psihică gravă, dar care nu trebuie confundată cu miturile despre „personalități multiple”. Ea afectează percepția realității, emoțiile și comportamentul, însă cu ajutor medical și sprijin adecvat, persoanele diagnosticate pot duce o viață echilibrată. Înțelegerea acestei afecțiuni este primul pas spre reducerea stigmatizării și spre oferirea de ajutor celor care au nevoie.
