Apa participă la numeroase procese esențiale pentru organism: contribuie la reglarea temperaturii corporale, transportul substanțelor nutritive, eliminarea produșilor de metabolism și funcționarea normală a mușchilor și articulațiilor. Corpul pierde apă permanent prin urină, transpirație, respirație și materii fecale, iar aceste pierderi trebuie compensate prin lichidele și alimentele consumate.
Necesarul de lichide nu este însă identic pentru toată lumea și nici nu rămâne constant de la o zi la alta. Temperatura mediului, efortul fizic, alimentația, vârsta, sarcina, alăptarea și anumite probleme de sănătate pot modifica necesarul individual. De aceea, hidratarea adecvată presupune mai mult decât respectarea mecanică a unei cantități fixe de apă în fiecare zi.
Apa contribuie la reglarea temperaturii corpului
Organismul trebuie să își mențină temperatura într-un interval compatibil cu funcționarea normală. Atunci când temperatura corporală crește, inclusiv în timpul activității fizice sau pe vreme foarte caldă, transpirația reprezintă unul dintre mecanismele prin care corpul elimină căldură.
Prin transpirație se pierde însă apă, iar în anumite condiții și cantități importante de electroliți. Dacă pierderile nu sunt compensate corespunzător, poate apărea deshidratarea.
Persoanele care desfășoară activitate fizică intensă, lucrează în medii foarte calde sau petrec mult timp în exterior în perioade caniculare trebuie să acorde o atenție suplimentară aportului de lichide.
Hidratarea susține circulația și transportul substanțelor
Apa reprezintă o componentă importantă a sângelui și contribuie astfel la transportul oxigenului, nutrienților, hormonilor și altor substanțe către țesuturi. Menținerea unui echilibru adecvat al lichidelor este importantă pentru funcționarea sistemului circulator și pentru numeroase procese fiziologice.
Rinichii au, la rândul lor, un rol central în reglarea apei și electroliților și în eliminarea anumitor produși de metabolism prin urină. Aportul de lichide și mecanismele complexe de reglare ale organismului lucrează împreună pentru menținerea acestui echilibru.
Mai multă apă nu înseamnă însă automat o funcționare „mai bună” a rinichilor. Atât aportul insuficient, cât și consumul excesiv de apă pot crea probleme în anumite circumstanțe.
Lipsa lichidelor poate influența starea de zi cu zi
Setea este unul dintre principalele semnale prin care organismul indică nevoia de lichide. Atunci când pierderile cresc sau aportul este insuficient, pot apărea și alte manifestări, precum uscăciunea gurii, urină mai concentrată, oboseală, dureri de cap sau amețeală.
Unele dintre aceste simptome pot avea însă numeroase alte cauze. De aceea, nu este indicat ca orice stare de oboseală sau durere de cap să fie atribuită automat deshidratării.
În timpul efortului fizic, pierderea semnificativă de lichide poate afecta toleranța la efort și capacitatea organismului de a-și regla temperatura. Riscul crește mai ales atunci când activitatea este intensă și se desfășoară în condiții de temperatură ridicată.
Nu doar apa contribuie la hidratare
Apa simplă este o alegere practică pentru hidratarea zilnică, însă aportul total de apă provine atât din băuturi, cât și din alimente. Fructele, legumele, supele, laptele și alte alimente cu un conținut ridicat de apă contribuie la aportul zilnic.
Cafeaua și ceaiul contribuie și ele cu lichide. Prezența cofeinei nu înseamnă că aceste băuturi anulează automat hidratarea oferită, deși consumul lor trebuie adaptat toleranței individuale și eventualelor recomandări medicale.
Băuturile cu electroliți pot avea un rol în anumite contexte, precum efortul prelungit și transpirația abundentă, dar nu sunt obligatorii pentru fiecare persoană și pentru orice activitate fizică. Pentru activitățile obișnuite, apa este adesea suficientă.
De câtă apă avem nevoie zilnic?
Regula populară a unui anumit număr de pahare pe zi poate fi ușor de reținut, dar necesarul real diferă considerabil între persoane. În plus, recomandările privind aportul total de apă pot include apa provenită din alimente, nu exclusiv apa băută.
Un reper practic pentru multe persoane sănătoase este senzația de sete, alături de observarea contextului în care apar pierderi suplimentare de lichide. Culoarea urinei poate oferi uneori un indiciu orientativ privind hidratarea, dar este influențată și de alimente, medicamente, suplimente și anumite afecțiuni, deci nu reprezintă un instrument de diagnostic.
În zilele călduroase, în timpul efortului sau în situații asociate cu pierderi crescute de lichide, necesarul poate fi mai mare decât în mod obișnuit.
Și consumul excesiv de apă poate fi problematic
Ideea că trebuie să bei cât mai multă apă pentru a fi sănătos este greșită. Consumul unor cantități foarte mari într-un timp scurt poate perturba echilibrul electroliților din organism și, în situații severe, poate determina o scădere periculoasă a concentrației sodiului din sânge.
În plus, anumite persoane cu afecțiuni renale, cardiace, hepatice sau alte probleme medicale pot primi recomandări specifice privind cantitatea de lichide. În aceste cazuri, sfaturile generale despre hidratare nu trebuie să înlocuiască indicațiile echipei medicale.
Hidratarea adecvată susține reglarea temperaturii, circulația, eliminarea produșilor de metabolism și numeroase alte funcții normale ale organismului. Pentru majoritatea oamenilor, o abordare practică înseamnă să consume lichide regulat și să adapteze cantitatea la sete, activitate, temperatură și alimentație, fără a forța un aport excesiv. Dacă apar sete neobișnuit de intensă, modificări persistente ale urinării, semne importante de deshidratare sau există o afecțiune care influențează echilibrul lichidelor, este important să te informezi corect și să ceri recomandarea unui medic.
